EP 127: Mandeville

Eu cu cine gândesc? - Podcast de istorie și filozofie cu Theodor Paleologu și Răzvan Ioan

محتوای ارائه شده توسط Casa Paleologu. تمام محتوای پادکست شامل قسمت‌ها، گرافیک‌ها و توضیحات پادکست مستقیماً توسط Casa Paleologu یا شریک پلتفرم پادکست آن‌ها آپلود و ارائه می‌شوند. اگر فکر می‌کنید شخصی بدون اجازه شما از اثر دارای حق نسخه‌برداری شما استفاده می‌کند، می‌توانید روندی که در اینجا شرح داده شده است را دنبال کنید.https://fa.player.fm/legal

حدود یک سال پیش 17:56

MP3•خانه قسمت

Mandeville a fost un critic al aparențelor virtuoase și a scris despre egoism și iubirea de sine. A dezvoltat o distincție între self-love și self-liking, anticipând idei similare la Rousseau. În „Stupul Cârtitor", o primă variantă a „Fabulei albinelor", Mandeville ilustrează cum perfecțiunea morală ar duce la colaps economic. Societatea olandeză și engleză din acea vreme depindeau de consumul de produse de lux, iar Mandeville argumentează că viciile private contribuie la prosperitatea publică.

Mandeville a fost și medic, scriind despre ipohondrie și isterie. A criticat doctrinele mercantiliste și a susținut că consumul intern este benefic pentru societate. A argumentat că o mare parte a societății ar trebui să rămână săracă pentru a asigura forța de muncă ieftină. Gândirea sa a influențat economiști precum David Hume și Adam Smith, deși aceștia l-au criticat.

Mandeville a fost un pesimist în privința naturii umane, influențat de rigorismul moral calvinist. A susținut că ipocrizia este necesară pentru funcționarea societății. Ideile sale au fost controversate, dar au inspirat gânditori precum Darwin și Marx. Mandeville a respins ideea că natura umană este bună și a promovat organizarea spontană a societății pentru a anula viciile individuale.

134 قسمت

#Societate #Istorie #Filozofie #Casa Paleologu #History #Philosophy #Education #Homer #Socrates

EP 127: Mandeville

Eu cu cine gândesc? - Podcast de istorie și filozofie cu Theodor Paleologu și Răzvan Ioan

published حدود یک سال پیش

اشتراک گذاری

MP3•خانه قسمت

134 قسمت

#Societate #Istorie #Filozofie #Casa Paleologu #History #Philosophy #Education #Homer #Socrates

همه قسمت ها

1
EP 133: Helvetius și d'Holbach 17:10

۵ روز پیش17:10

17:10

Astăzi am discutat despre doi autori importanți din secolul XVIII, Helvetius și d'Holbach, care au avut un rol esențial în iluminismul radical. Acești gânditori, mai radicali chiar decât Diderot, erau materialiști și atei, critici ai monarhiei și ai vechiului regim. D'Holbach a scris mult despre creștinism, politică și societate, publicându-și lucrările anonim din cauza vieții sale sociale active la Paris. El a preluat teze empiriste, explorând distincția între calitățile primare și secundare ale materiei, susținând că omul, deși material, este parte din ordinea naturală. D'Holbach era cunoscut pentru petrecerile sale și a fost văzut ca liderul unei "conspirații atee", deși Rousseau, deși paranoic, avea dreptate în unele privințe. Filozofia lui d'Holbach și Helvetius s-a transformat într-o ideologie militantă, fiind simboluri ale "filozofismului" criticat de Josef de Mestre. Deși nu foarte originali filozofic, ei au ridicat probleme interesante despre comportamentul uman, sugerând că interesul propriu, definit prin plăcere și durere, este motorul acțiunilor noastre. Această viziune materialistă asupra eticii și politicii a influențat modul în care vedeau societatea și contractul social. D'Holbach a susținut două etape ale contractului social: una socială, necesară pentru protecție, și una politică, pentru alegerea guvernării. Deși nu făcea apologia revoluției, avertiza conducătorii să nu agraveze situația. El și Helvetius se încadrează în iluminismul radical, influențând începuturile Revoluției Franceze și reformele educaționale ale Republicii. Moartea lui d'Holbach în 1789 a coincis cu începutul revoluției, subliniind impactul său asupra tendințelor democratice și educaționale ale vremii.…

1
EP 132: Diderot 17:03

12 روز پیش17:03

17:03

Denis Diderot este una dintre figurile emblematice ale secolului al XVIII-lea, cunoscut în special pentru coordonarea monumentalului proiect "Encyclopedia". Această lucrare nu este doar un simplu dicționar, ci un dicționar critic al ideilor și cunoașterii, simbolizând dorința iluministă de a răspândi cunoașterea nu doar printre elite, ci și în rândul claselor mijlocii și al poporului. Diderot a reușit să implice numeroși colaboratori în acest proiect, fiind un efort colectiv remarcabil pentru acea perioadă. Enciclopedia sa nu este doar o colecție de opinii, ci un proiect filozofic coerent, care a influențat profund gândirea iluministă. Pe lângă contribuția sa la enciclopedie, Diderot a fost un autor prolific și divers, scriind romane, eseuri și critică de artă. Printre operele sale literare se numără "Jacques le fataliste", "Nepotul lui Rameau" și "Călugărița", fiecare dintre ele abordând teme complexe și adesea controversate pentru vremea sa. Diderot a explorat idei filozofice prin intermediul literaturii, folosind adesea tehnici narative inovatoare pentru a-și exprima viziunea materialistă și criticile sociale. În "Visul lui D'Alembert", de exemplu, Diderot folosește o tehnică literară pentru a prezenta idei materialiste, sugerând că viața continuă prin transformarea materiei. Diderot a fost un iluminist militant, crezând în progresul posibil prin educație și știință, spre deosebire de contemporanul său Voltaire, care era mai sceptic. Diderot a susținut idei democratice și a avut curajul să critice comerțul cu sclavi, reflectând o sensibilitate socială și politică distinctă. Deși a început ca deist, Diderot a evoluat spre materialism și ateism, fără a scrie un tratat de etică, preferând să lase literatura să fie un ghid moral. Stilul său literar este dinamic și captivant, reflectând spiritul secolului al XVIII-lea, o epocă a saloanelor și a conversațiilor intelectuale vivace.…

1
EP 131: Vico 17:02

19 روز پیش17:02

17:02

Giambattista Vico este un gânditor napolitan din secolul XVIII, cunoscut pentru lucrarea sa "Scienza Nuova" (Știința Nouă), în care propune o împărțire a istoriei în trei etape: teocratică, eroică și umană. Într-o epocă dominată de raționalism, Vico acordă o importanță deosebită imaginației și religiei, pe care le consideră fundamentale pentru civilizație. Religia, în viziunea sa, este un produs al imaginației și constituie baza legislației și a civilizației. Critica sa la adresa raționalismului excesiv și a ideii de progres continuu a fost neînțeleasă în secolul XVIII, dar a câștigat popularitate în secolul XIX, când interesul pentru filozofia istoriei a crescut. Vico face o distincție între educația modernă, bazată pe rațiune, și metoda anticilor, care pune accent pe retorică, imaginație și memorie. El consideră că abordarea pur rațională poate fi plictisitoare și insuficientă pentru o înțelegere completă a realității. În educație, Vico pledează pentru o sinteză între rațiune și imaginație, sugerând că o educație completă trebuie să includă și aspectele non-raționale ale cunoașterii. Această viziune se reflectă și în filozofia sa a istoriei, unde propune că istoria nu este un progres liniar, ci un ciclu de etape care transformă natura umană. În filozofia istoriei, Vico susține că societățile umane trec prin cicluri de dezvoltare, fiecare etapă schimbând modul în care oamenii înțeleg lumea. Etapa teocratică este dominată de zeii ca referință primordială, urmată de etapa eroică, în care căpeteniile de familii se unesc în cetăți, și apoi de etapa umană, unde rațiunea devine predominantă. Vico critică iluminismul pentru hiperraționalismul său, argumentând că nu ia în serios întreaga ființă umană. El propune o sinteză între rațiune și imaginație, sugerând că miturile și religia conțin adevăruri importante care nu pot fi ignorate. Această viziune a fost apreciată mai târziu, când critica la adresa optimismului excesiv al iluminismului a devenit mai răspândită.…

1
EP 130: Voltaire 21:55

26 روز پیش21:55

21:55

Astăzi am discutat despre Voltaire, o figură centrală a secolului XVIII, cunoscut pentru prolificitatea sa literară și influența sa asupra contemporanilor. A trăit 84 de ani și a scris tragedii, romane filozofice, cărți de istorie și filozofie, având o corespondență vastă cu personalități importante ale vremii, inclusiv regi și împărați. Voltaire a fost influențat de experiența sa în Anglia, admirându-i pe Locke și Newton și adoptând o doctrină a moderației similară cu cea a lui Montesquieu. Relația sa cu Émilie de Châtelet a fost atât amoroasă, cât și intelectuală, deși au avut divergențe filozofice, mai ales în raport cu Leibniz, pe care Voltaire l-a satirizat în romanul „Candide”. „Candide” este o capodoperă literară, o odisee modernă care explorează ideea lui Leibniz că trăim în cea mai bună dintre lumile posibile. Voltaire folosește aventurile lui Candide pentru a satiriza această doctrină, arătând absurditatea suferinței umane și natura problematică a universului și a oamenilor. Episodul din Eldorado subliniază natura umană vanitoasă și dorința de a fi superiori altora. Voltaire critică religia și superstițiile, fără a fi ateu, dorind să elimine acumulările nocive din tradiția religioasă. A fost implicat în cauze sociale, precum afacerea Calas, și a avut relații complexe cu figuri politice, inclusiv cu Fridrich al II-lea. Voltaire nu era un democrat, ci un monarhist care credea că cel mai bun lucru pentru societate este un rege destupat la minte. Admirația sa pentru Ludovic XIV-lea reflectă viziunea sa asupra unei monarhii iluminate. Deși a fost criticat și persecutat în Franța, Voltaire a rămas o figură influentă, recunoscută pentru spiritul său liber și criticile sale ascuțite la adresa fanatismului religios și a abuzurilor de putere. Este important să-l înțelegem pe Voltaire cu toate nuanțele sale, evitând o viziune simplistă asupra contribuțiilor sale intelectuale și culturale.…

1
EP 129: Montesquieu 16:14

۵ weeks پیش16:14

16:14

Montesquieu este un autor fascinant, cunoscut pentru operele sale esențiale precum "Despre spiritul legilor" și "Scrisorile persane". În aceste lucrări, el explorează teme importante, cum ar fi cauzele creșterii și decăderii Imperiului Roman, oferind lecții istorice relevante pentru contemporaneitatea sa. Despotismul este un subiect central în scrierile sale, iar Montesquieu propune o clasificare inovatoare a regimurilor politice, bazată pe spiritul lor animator: virtutea pentru republici, onoarea pentru monarhii și frica pentru despotism. Această clasificare a influențat gândirea politică ulterioară, inclusiv reflecțiile asupra totalitarismului din secolul XX. Montesquieu a fost un monarhist moderat, crezând că republicile antice nu mai sunt posibile în lumea modernă din cauza dimensiunii statelor și a schimbării virtuților. Totuși, el a recunoscut potențialul confederațiilor de republici, o idee care a influențat dezbaterile din SUA la fondare. El a observat că Franța, deși puternică, nu a reușit să depășească Anglia, ceea ce l-a determinat să studieze regimul constituțional englez și să promoveze separarea puterilor în stat ca un antidot împotriva despotismului. Montesquieu a criticat tendințele absolutiste ale monarhiei franceze și a subliniat importanța toleranței și a pragmatismului în politică, inspirându-se din exemplul roman. El a fost preocupat de influența climatului și a geografiei asupra legilor și societăților, susținând că modelele politice trebuie adaptate contextului local. Montesquieu a lăsat o moștenire durabilă, influențând gânditori precum Hegel și jucând un rol crucial în dezvoltarea teoriei politice moderne.…

1
EP 128: Berkeley 15:54

۶ weeks پیش15:54

15:54

George Berkeley, episcop irlandez și filozof idealist, este cunoscut pentru teoria sa cunoscutăd drept de „idealism subiectiv”, exprimată prin fraza „esse est percipi” (a fi înseamnă a fi perceput). El contestă materialismul și dualismul lui Locke și Descartes, susținând că nu există materie independentă de percepția noastră. Berkeley crede că materialismul duce la scepticism și ateism, deoarece ne face să ne îndoim de simțurile noastre și de necesitatea existenței lui Dumnezeu. În schimb, el propune că toate lucrurile există doar în măsura în care sunt percepute de o minte, iar Dumnezeu este mintea supremă care percepe totul, asigurând continuitatea existenței obiectelor. Berkeley explică cum percepem lumea prin idei și percepții, fără a avea acces direct la lucruri materiale. El argumentează că nu putem demonstra că percepțiile noastre sunt cauzate de obiecte materiale, deoarece nu avem acces la acestea. În schimb, el sugerează că ideile sunt generate de voința divină, iar Dumnezeu asigură regularitatea și constanța lumii percepute. Această teorie elimină problema interacțiunii dintre minte și materie, oferind o soluție elegantă la dilemele filosofice ale vremii. Criticat și apreciat deopotrivă, Berkeley a influențat gânditori precum David Hume și a contribuit la dezvoltarea empirismului. Deși nu este ușor de acceptat, idealismul său subiectiv oferă o perspectivă fascinantă asupra naturii realității și a cunoașterii, demonstrând o intenție apologetică de a susține adevărul creștinismului. Astfel, Berkeley rămâne o referință importantă în filozofia modernă, alături de alți gânditori care au căutat să îmbine credința cu rațiunea.…

1
EP 127: Mandeville 17:56

۷ weeks پیش17:56

17:56

Astăzi discutăm despre Bernard de Mandeville, autorul „Fabulei albinelor", o lucrare adesea citată, dar rar citită. Mandeville, de origine franceză-olandeză, s-a stabilit în Anglia. S-a născut la Rotterdam și a fost influențat de Pierre Bayle, un alt hughenot. Bayle susținea că o societate bună poate fi formată din atei, iar Mandeville a preluat ideea că virtutea privată nu este esențială pentru funcționarea societății. A studiat la Leiden, unde a fost influențat de Descartes, dar a renunțat la unele dintre ideile acestuia, mai ales în ceea ce privește distincția dintre oameni și animale. Mandeville a fost un critic al aparențelor virtuoase și a scris despre egoism și iubirea de sine. A dezvoltat o distincție între self-love și self-liking, anticipând idei similare la Rousseau. În „Stupul Cârtitor", o primă variantă a „Fabulei albinelor", Mandeville ilustrează cum perfecțiunea morală ar duce la colaps economic. Societatea olandeză și engleză din acea vreme depindeau de consumul de produse de lux, iar Mandeville argumentează că viciile private contribuie la prosperitatea publică. Mandeville a fost și medic, scriind despre ipohondrie și isterie. A criticat doctrinele mercantiliste și a susținut că consumul intern este benefic pentru societate. A argumentat că o mare parte a societății ar trebui să rămână săracă pentru a asigura forța de muncă ieftină. Gândirea sa a influențat economiști precum David Hume și Adam Smith, deși aceștia l-au criticat. Mandeville a fost un pesimist în privința naturii umane, influențat de rigorismul moral calvinist. A susținut că ipocrizia este necesară pentru funcționarea societății. Ideile sale au fost controversate, dar au inspirat gânditori precum Darwin și Marx. Mandeville a respins ideea că natura umană este bună și a promovat organizarea spontană a societății pentru a anula viciile individuale.…

1
EP 126: Swift 15:50

۸ weeks پیش15:50

15:50

Jonathan Swift este un autor faimos, cunoscut mai ales pentru romanul său satiric și filozofic, „Călătoriile lui Gulliver". Acest roman, deși adesea perceput ca o poveste pentru copii, este de fapt o lucrare care explorează diverse aspecte ale societății europene din secolul XVIII. Fiecare dintre cele patru călătorii ale lui Gulliver abordează teme filozofice și sociale, cum ar fi credința într-o lume guvernată de știință, virtutea naturală și criticile aduse monarhiei absolutiste și colonialismului. Swift folosește aceste călătorii pentru a satiriza defectele societății și pentru a critica atât englezii, cât și irlandezii. Swift a avut o carieră politică și literară importantă, fiind implicat în cercuri literare de prestigiu, precum cel al lui Alexander Pope. Deși era prelat al Bisericii Anglicane, el a scris numeroase satire care dezvăluiau greșelile englezilor și apărau irlandezii, fără a-i idealiza. "Călătoriile lui Gulliver" au fost publicate pentru prima dată în 1726 și includ critici subtile la adresa politicii și societății contemporane. Swift a fost un critic al guvernului englez și al noii monarhii de Hanovra, preferând virtuțile antice în fața ambițiilor moderne. Opera lui Swift este amplă și complexă, incluzând și alte lucrări satirice precum „A Modest Proposal", care ironizează situația economică și socială a Irlandei printr-o propunere scandaloasă de canibalism. Aceste lucrări reflectă o perioadă de mare libertate a presei în Anglia, permițând dezvoltarea literaturii satirice și filozofice. Swift, alături de autori precum Daniel Defoe, a contribuit la dezbaterile de idei ale vremii, punând în discuție virtutea antică și criticând modernitatea. Această temă a virtuții antice versus modernitate va fi regăsită și la alți autori ai epocii luminilor, precum Montesquieu și Voltaire.…

1
EP 125: Cantemir 14:32

۹ weeks پیش14:32

14:32

Astăzi vorbim, în sfârșit, despre un român: Dimitrie Cantemir a fost o personalitate remarcabilă a secolului XVII-XVIII, cunoscut pentru contribuțiile sale în diverse domenii, de la politică la muzică și filozofie. A fost domnitor al Moldovei de două ori și a avut o carieră intelectuală notabilă în Rusia, fiind recunoscut în întreaga Europă. Cantemir a scris lucrări importante, cum ar fi „Descrierea Moldovei” și „Istoria creșterii și descreșterii Imperiului Otoman”, care au avut un impact semnificativ asupra cunoașterii acelor vremuri. În filozofie, el a fost influențat de neoplatonism, o alegere surprinzătoare într-o epocă dominată de neo-aristotelismul lui Coridaleu. Cantemir a fost un gânditor creștin, integrând teologia apofatică și mistică în lucrările sale filozofice, cum ar fi „Gâlceava înțeleptului cu lumea”. Această lucrare critică preocupările lumești și ambițiile deșarte, un subiect interesant având în vedere implicarea sa politică. „Istoria hieroglifică” este un text polemic despre corupția morală, evidențiind efectele negative ale ambiției și intrigii. Cantemir reușește să se distanțeze de propriul său rol politic, oferind o perspectivă critică asupra lumii în care trăia. Pe lângă activitatea sa literară și filozofică, Cantemir a fost un compozitor de muzică otomană, contribuind la dezvoltarea acestui gen muzical. Muzica sa reflectă influențele pitagoreice și platonice, fiind menită să armonizeze sufletul. În „Istoria creșterii și descreșterii Imperiului Otoman”, Cantemir oferă o analiză detaliată și filozofică a declinului imperiului, fiind considerat un precursor al studiilor otomane. Diagnosticul său asupra declinului otoman a fost corect, deși imperiul a mai rezistat încă două secole. Cantemir rămâne o figură de calibru european, cu o moștenire intelectuală și culturală impresionantă.…

1
EP 124: Bayle 12:06

10 weeks پیش12:06

12:06

Astăzi discutăm despre Pierre Bayle, un contemporan al lui Leibniz, cunoscut pentru contribuțiile sale în gândirea critică și precursor al enciclopedismului. Bayle, un pastor protestant, a fost influențat de contextul religios și politic al timpului său, fiind un critic al superstițiilor și al gândirii magice, cum se vede în lucrarea sa despre comete. Deși a fost un gânditor rațional, scopul său a fost să curețe creștinismul de influențe superstițioase, având o abordare apologetică. Bayle a susținut că o societate de atei poate fi virtuoasă, contrar opiniei lui John Locke, și a argumentat că moralitatea nu depinde strict de credință, ci de educație și obiceiuri. Bayle a fost un promotor al toleranței, scriind despre persecuțiile protestanților în Franța și criticând revocarea edictului de la Nantes de către Ludovic XIV. Deși nu a încurajat revolta împotriva autorităților, a evidențiat consecințele negative ale politicilor regale. Bayle a fost influențat de scepticismul lui Montaigne, ceea ce l-a făcut mai tolerant și deschis la idei diverse. Această atitudine se reflectă în „Dicționarul său critic”, unde include gânditori variati și folosește notele de subsol pentru a combate idei, păstrându-se departe de dogmatism. În concluzie, Pierre Bayle a fost un gânditor sceptic și rațional, care a influențat dezvoltarea gândirii critice și a enciclopedismului. El a promovat ideea că moralitatea poate exista independent de credința religioasă și a fost un avocat al toleranței religioase. Bayle a fost un precursor al iluminismului, contribuind la discuțiile despre religie, moralitate și cunoaștere, fiind apreciat pentru abordarea sa critică și ecumenică.…

1
EP 123: Leibniz 17:17

11 weeks پیش17:17

17:17

Discutăm despre Leibniz, un geniu universal și un personaj fascinant, cunoscut pentru contribuțiile sale în filozofie, matematică și drept. Deși a publicat puțin în timpul vieții, opera sa a avut un impact semnificativ ulterior. Un aspect important al gândirii sale este dialogul cu alți filozofi, cum ar fi răspunsul său la Locke în „Noi eseuri despre înțelegerea omenească”. Leibniz a purtat o vastă corespondență, inclusiv cu Clarke, reprezentând o dezbatere indirectă cu Newton despre timp și spațiu, subiecte esențiale pentru Kant. Leibniz este cunoscut pentru principiile sale logice, cum ar fi principiul non-contradicției și principiul rațiunii suficiente, care susțin că totul are o cauză. El a căutat să sintetizeze cunoașterea umană și să găsească validitatea în diverse filozofii. Proiectul său ecumenic se reflectă și în încercările de a găsi punți între biserici și de a critica politica războinică a lui Ludovic XIV. Leibniz a propus o expediție comună împotriva Imperiului Otoman, reflectând viziunea sa de sinteză și ecumenism. În filozofia sa, Leibniz a dezvoltat teoria monadelor, substanțe individuale care reflectă întreaga lume într-o armonie prestabilită. Aceste monade sunt forțe active, iar universul său este unul dinamic. Teoria sa include și ideea de percepții mici, sub pragul conștienței, anticipând conceptul de inconștient. Leibniz a explorat tema răului și a providenței în „Teodiceea”, susținând că trăim în cea mai bună dintre lumile posibile, o idee satirizată de Voltaire. Gândirea sa influențează până la Bertrand Russell, fiind apreciată pentru contribuțiile în logică și teoria cunoașterii.…

1
EP 122: Locke 18:51

12 weeks پیش18:51

18:51

Astăzi discutăm despre John Locke, un filozof important, contemporan și prieten cu Newton, influențat de acesta. Relația dintre filozofie și știință este evidentă în cazul lor. Locke este cunoscut pentru contribuțiile sale în filozofia cunoașterii, politică, educație și religie. În filozofia cunoașterii, Locke este un reprezentant al empirismului, susținând că mintea umană este o „tabula rasa”, iar cunoașterea provine din experiența senzorială. Această idee contrazice teoriile platonice ale ideilor înnăscute și a generat reacții din partea raționaliștilor, precum Leibniz și Descartes. Locke a dezvoltat și o teorie a identității personale bazată pe memorie, argumentând că memoria definește cine suntem. În educație, Locke a subliniat importanța formării caracterului și a virtuților, mai presus de acumularea de cunoștințe. Influențat de Aristotel, Locke a accentuat importanța obișnuinței cu virtutea și înțelepciunea practică. Idealul său educațional era formarea unui gentleman liberal, capabil să-și controleze impulsurile și să lupte pentru valorile în care crede. În filozofia politică, Locke a dezvoltat ideea contractului social, diferită de cea a lui Hobbes, concentrându-se pe protecția proprietății ca fundament al libertății. Locke a fost un clasic al liberalismului, subliniind importanța proprietății garantate prin lege. În scrisoarea sa despre toleranță, Locke a teoretizat separarea bisericii de stat, susținând că acestea trebuie să se ocupe de domenii diferite. Totuși, Locke nu a tolerat ateii și catolicii, considerându-i o amenințare pentru Anglia. Scrisoarea sa reflectă evenimentele politice și religioase ale timpului său, precum Revoluția Glorioasă și revocarea edictului de la Nantes.…

1
EP 121: Newton 15:09

13 weeks پیش15:09

15:09

Isaac Newton este o figură monumentală în istoria științei, având un impact profund asupra filozofiei și viziunii asupra lumii. Alături de Copernic și Galilei, Newton a schimbat radical perspectiva modernă asupra universului. El face parte dintr-o generație extraordinară, contribuind la revoluția științifică prin lucrările sale fundamentale, cum ar fi „Principia Mathematica”. Newton a introdus o viziune matematizată și experimentală asupra lumii, influențând gânditori precum John Locke și Immanuel Kant. Deși cunoscut pentru legile mișcării și teoria gravitației, Newton a fost interesat și de alchimie și interpretarea Bibliei, ceea ce subliniază complexitatea personalității sale. În Anglia, Royal Society, fondată în 1660, a fost un mediu propice pentru dezvoltarea științei, diferit de Academia Franceză. Royal Society era mai democratică și orientată spre cercetare științifică, atrăgând personalități diverse precum Robert Boyle și Robert Hooke. Newton a fost influențat de acest mediu, iar lucrările sale au contribuit la revoluția științifică, care a pus accent pe experimente și observații. În ciuda rivalității cu Leibniz privind calculul infinitesimal, Newton a rămas o figură centrală în știință și filozofie, având o influență durabilă asupra gândirii moderne. Newton a adus un paradox în revoluția științifică, prin introducerea conceptului de acțiune la distanță, adică atracția gravitațională, într-o epocă ce căuta explicații mecaniste bazate pe contact direct. Această idee, deși medievală, a fost centrală în teoria sa științifică și a provocat căutări ulterioare pentru a înțelege mai bine gravitația, culminând cu teoriile lui Einstein. Revoluția științifică, magnifică și glorioasă, a fost marcată de acest paradox, demonstrând complexitatea și profunzimea schimbărilor aduse de Newton și contemporanii săi.…

1
EP 120: Spinoza 22:03

14 weeks پیش22:03

22:03

Vorbind despre Spinoza, realizez cât de fascinant și provocator a fost în timpul său și continuă să fie chiar și acum. A scris lucrări ca „Tratatul Teologico-Politic” și „Etica” care, deși dense și complexe, rămân relevante pentru claritatea lor riguroasă. Prin ideile sale despre libertate și critica asupra rolului religiei în politică, Spinoza este văzut ca un precursor al iluminismului radical, redefinind conceptele de libertate și putere personală. Provenind dintr-o familie evreiască forțată să fugă din Portugalia, Spinoza a trăit la Amsterdam, unde a experimentat și toleranță și excludere. Excomunicarea din comunitatea evreiască nu l-a descurajat; dimpotrivă, a intensificat studiul filozofiei și al științelor moderne. Învățând de la gânditori precum Descartes, Spinoza și-a dezvoltat concepții originale, precum unicitatea minții și a trupului și echivalența dintre Dumnezeu și Natură. În sfera politică, Spinoza a promovat separarea teologiei de stat și a pledat pentru libertatea seculară. Deși nu a terminat tratatul său despre democrație, ideile sale continuă să influențeze dezbaterile contemporane. A refuzat posturi academice pentru independența sa intelectuală, iar prin asta, a rămas un punct de referință inevitabil pentru filozofia europeană și știința modernă.…

1
EP 119: Bossuet și Fénelon 15:31

15 weeks پیش15:31

15:31

Astăzi discutăm despre Bossuet și Fénelon, doi episcopi influenți ai culturii franceze, cunoscuți pentru scrierile și conflictele lor. Fénelon este autorul "Aventurile lui Telemach," o carte extrem de populară, tradusă și citită mult timp. Aceasta explorează formarea unui conducător creștin, adaptând o temă homerică la valorile creștine. Fénelon devine un model pentru moralitate și autocontrol în aceste scrieri. De cealaltă parte, Bossuet, recunoscut ca unul dintre cei mai mari oratori creștini, este cunoscut pentru celebrările funerare și lucrările polemice. Printre acestea, se numără critici față de protestantism și scrieri despre politică inspirată din Sfânta Scriptură. În ciuda diferențelor, amândoi abordează teme de educație, etică și religioase, contribuind masiv la cultura intelectuală a vremii lor. Relația lor a fost marcată de controversa chietismului, care a subliniat diferențele lor ideologice și teologice. În timp ce Bossuet reprezenta autoritatea bisericească tradițională, Fénelon a fost văzut ca un inovator literar și spiritual. Ambii rămân, însă, figuri esențiale ale literaturii franceze, oferind lecții valoroase de oratorie, moralitate și conducere.…

به Player FM خوش آمدید!

Player FM در سراسر وب را برای یافتن پادکست های با کیفیت اسکن می کند تا همین الان لذت ببرید. این بهترین برنامه ی پادکست است که در اندروید، آیفون و وب کار می کند. ثبت نام کنید تا اشتراک های شما در بین دستگاه های مختلف همگام سازی شود.

به بیش از 500 موضوع گوش کنید

مشابه Eu cu cine gândesc? - Podcast de istorie și filozofie cu Theodor Paleologu și Răzvan Ioan

Bounty Paper Towels Quick Size, White, 16 Family Rolls = 40 Regular Rolls (Packaging May Vary)

$25 PlayStation Store Gift Card [Digital Code]

Nespresso Capsules Vertuo, Variety Pack, Medium and Dark Roast Coffee, 30 Count Coffee Pods, Brews 7.8 oz.

پادکست هایی که ارزش شنیدن دارند

Eu cu cine gândesc? - Podcast de istorie și filozofie cu Theodor Paleologu și Răzvan Ioan « » EP 127: Mandeville

EP 127: Mandeville

پادکست هایی که ارزش شنیدن دارند

به Player FM خوش آمدید!

Sparkle Pick-A-Size Paper Towels, Spirited Prints, 6 Double Rolls = 12 Regular Rolls, Everyday Value Paper Towel With Full And Half Sheets

مشابه Eu cu cine gândesc? - Podcast de istorie și filozofie cu Theodor Paleologu și Răzvan Ioan

راهنمای مرجع سریع

Eu cu cine gândesc? - Podcast de istorie și filozofie cu Theodor Paleologu și Răzvan Ioan « »
EP 127: Mandeville